FotoJet-56.jpg
CopperHand este un atelier de bijuterii fondat de o tânără familie, mai cu seamă de către designerii Vladimir și Valeria Evstigneev, absolvenți ai Facultății de Urbanism și Arhitectură, care, în aprilie 2018, au întemeiat acest proiect de creație. Despre crearea atelierului, dar și despre depășirea stereotipurilor de pe piață aflați în articolul ce urmează.

Ideea acestui proiect a venit cu mult înainte de ultimul curs la facultate, ne-au povestit giuvaiergiii, dar mereu parcă existau impedimente sau obiective de moment care trebuiau realizate cu prioritate. Mai mult decât atât, tinerii știau că munca manuală nu necesită doar multă implicare și dedicație, ci și instruire specială în domeniul bijuteriei și dobândirea anumitor tehnici de lucru.

„De multe ori când treceam pe lângă vitrinele cu bijuterii, mă gândeam la faptul cât de mult îmi lipsesc bijuteriile care au un caracter aparte, care mi-ar reprezenta personalitatea, dar totodată care n-ar fi extrem de scumpe. Și din motiv că aproape niciodată nu-mi puteam alege o anumită bijuterie, am decis ireversibil să-mi confecționez singură una. Evident, la început era departe de perfecțiune, dar eram determinată să merg cu pași mici și siguri. Așa și a apărut ulterior CopperHand, un proiect gândit împreună cu soțul meu, Vladimir”, relatează Valeria familiarizându-ne cu povestea lor.

Etapa de explorare a ideilor și inspirația niciodată nu cauzează probleme, ne spune Valeria, din motiv că este mereu în căutare de concepte de bijuterii, dar și că pur și simplu nu are prea mult timp la dispoziție pentru asta. Iar în caz că se întâmplă ca în capul ei să nu existe nicio idee, tânăra încearcă să-și ordoneze gândurile, să ia o atitudine contemplativă și să observe lumea din jur. De asemenea, menționează Valeria, schițarea constantă ajută la stimularea gândirii creative, dar și dorințele clienților uneori devin un impuls pentru noi idei neobișnuite, ba chiar așa pot lua naștere și tehnici noi de lucru.

„Imprecizia elegantă, asimetria, frumusețea naturală a metalului – astea sunt lucrurile care sunt reprezentative pentru bijuteriile noastre”

Drept materie de lucru tinerii designeri utilizează cuprul, așa-numitul „metal al artei, al căldurii și al păcii”, dar și alte aliaje metalice.

„Acesta este un metal destul de maleabil, e ușor și se lucrează destul de simplu cu el. În Europa, există cursuri întregi despre lucrul cu cuprul. În țara noastră însă, această direcție nu este încă atât de răspândită. Ușor, ușor, ne-am extins orizonturile și am început să lucrăm cu alte metale precum alama, bronzul și argintul, unde a existat multă libertate în combinații de culori.

Totuși, produsul nostru final se bazează pe un fel de exclusivitate artizanală. O puteți numi chiar «exprimare de sine». Imprecizia elegantă, asimetria, frumusețea naturală a metalului – astea sunt lucrurile care sunt reprezentative pentru bijuteriile noastre. Noi nu le lăcuim ca să-i permitem metalului să respire, iar clientului îi oferim posibilitatea ca în așa mod să aibă grijă de bijuteria lui”, istorisesc giuvaiergiii despre procesul de lucru care, apropo, începând cu tăierea materialelor și până la măcinarea finală, se efectuează manual.

„Pe metal nu-l înfrumusețează așchiile de diamant sau de zirconiu”

Tot aici, Valeria intervine și spune că mulți ar putea considera această „libertate bijutieră” drept un atribut al neglijenței, dar pe metal nu-l înfrumusețează așchiile de diamant sau de zirconiu, ci prelucrarea naturală și dezinvoltă a acestuia.

Mai mult decât atât, designerii n-au executat niciodată bijuterii în ediții mari, ci și-au focusat atenția pe fiecare producție în parte, menționând că depun suflet în fiecare inel, cercei sau broșe care întotdeauna sunt create de la zero, deoarece CopperHand înseamnă literalmente „mână de cupru”, unde în acest sens cuprul în sine devine maleabil.

Atunci când am întrebat care este cel mai complicat moment în procesul de lucru cu bijuteriile, Valeria ne-a spus că cel mai complex se lucrează la modelele în miniatură.

„Atunci când trebuie să fixezi o piatră mică, când trebuie să-i alegi modul ideal de «plantare» a acesteia pe metal, acest lucru pare a fi cel mai dificil, dar adevărul este că și procesul de lipire nu-i simplu de efectuat, fiindcă pe umeri cade un fel de responsabilitate. De aceea, tocmai aici este nevoie de mult antrenament și de experiență pentru a simți regimul de temperatură al metalului. Prin urmare, dacă mâna tremură sau se supraexpune sub flacără chiar și pentru o secundă, acest lucru poate fi o problemă și produsul va trebui refăcut. Totuși, procesul cel mai plăcut, dar nu și cel mai ușor este de a stabili piatra atunci când produsul este lustruit și nu mai rămâne nimic decât să fixezi piatra și să o strângi în jurul marginilor”, ne relatează protagonista.

Până în prezent, spune designera, cea mai dificilă bijuterie de executat a fost un inel din aur, în care erau fixate cristale mici de ametist. Modelul a fost complicat din motiv că, pe lângă faptul că era un model fragil care trebuie tăiat manual din ceară și apoi topit în aur, pe el trebuiau fixate pas cu pas pietrele, astfel încât acestea să stea strâns una lângă cealaltă, acest moment fiind unul foarte migălos, care în mediu a durat șase ore.

Și dacă tot venise vorba de pietre, eram curioși să aflăm ce pietre utilizează în activitatea lor tinerii. Prin urmare, am aflat că pe bijuteriile clienților ajung pietre importate din India, Brazilia sau Rusia, toate fiind prelucrate manual, ceea ce oferă bijuteriilor o valoare energetică aparte. Mai mult decât atât, fiecare model de piatră vine în cantitate limitată, așa încât bijuteriile să fie mai plăcut de purtat știind că au fost executate în model aproape unic.

„Intuiția îl va ghida spre piatra care-i aparține”

Valeria spune că oamenii n-ar trebui să se fixeze doar asupra descrierii proprietății unei pietre, pentru că, deseori, unii ezită să procure sau să poarte o anumită piatră doar din motiv că au citit undeva că aceasta nu s-ar combina cu personalitatea lor.

„Bijuteriile ar trebui să fie plăcute și să vină în armonie cu aspectul interior și exterior al unei persoane. Înainte de executarea unei lucrări, noi nu sugerăm clienților idei privind proprietățile pietrelor, deoarece aceasta este o alegere foarte personală și nimeni nu va înțelege mai bine decât ei înșiși ce piatră li se potrivește. Prin urmare, întotdeauna vreau doar ca persoana să vină în showroomul nostru și să încerce diferite pietre, așa intuiția îl va ghida spre piatra care-i aparține”, susține tânăra.

„Micile imperfecțiuni le fac frumoase”

Elementele cheie din bijuterii, oricât de ciudat ar părea, sunt imperfecțiunile lor, se arată convinsă Valeria, completând că n-ar vrea să confunde acest lucru cu un produs de calitate proastă, deoarece lucrările lor nu sunt despre perfecționism. Mai mult decât atât, liniile curbate, razele imperfecte, ștanțarea, sertizarea pietrei, abraziunile și zgârieturile – toate acestea fac bijuteriile unice. Micile imperfecțiuni le fac frumoase.

Totuși, în ciuda unicității bijuteriilor, în Moldova este destul de dificil să lupți împotriva stereotipurilor gândirii în termeni de bijuterii creative, relatează tinerii giuvaiergiii.

„Au existat cazuri când am auzit că bijuteriile noastre pot fi «traumatizante» sau existau întrebări precum «de ce această piatră verde nu este atât de verde ca în acel inel?». Majoritatea, însă, nu-și dă seama cât de complicat și, în același timp, minunat este procesul de realizare manuală a unei bijuterii. Mai mult decât atât, aici nu există un aparat care să îți facă bijuteriile, ștampilând piese și lipindu-le cu un laser, gravând litere fără viață. Din acest motiv noi suntem bucuroși și norocoși că putem colecta «acest buchet într-o bijuterie», lucrând manual în felul nostru”, relatează Valeria și Vladimir.

Tinerii spun că procesul lor de muncă este asemenea unui fior, deoarece procesul de creare a unei bijuterii este o meditație pentru ei, iar în timpul procesului de lucru, toate problemele se dispersează așa încât ei rămân singuri față în față cu pietrele și aliajele de metal și nu există nimic mai minunat decât momentul în care ei văd cum bijuteriile prind viață prin forma lor unică.

Iar când i-am întrebat cum văd în viitor proiectul CopperHand, giuvaiergiii au spus că n-au încercat niciodată să automatizeze procesul de muncă cu mulți angajați sau delegați care să se ocupe de rețelele sociale.

„Încă ne dorim să fie un mic atelier de familie, cu propriile idei și cu libertatea de a face ceea ce ne place. Aceasta este o mare fericire, deoarece mulți bijutieri sau oameni creativi nu au o astfel de libertate. Suntem întotdeauna deschiși la diverse colaborări și suntem bucuroși să întâlnim oameni care împărtășesc sentimentele noastre pentru creativitate. Lucrul pe care probabil ni-l dorim cel mai mult acum este probabil să vină vara ca să putem participa la târguri zgomotoase, să întâlnim oameni în micul nostru showroom, să facem schimb de impresii, să ascultăm opinii și să mergem mai departe ghidați de gândurile noastre, având posibilitatea să ne exprimăm în felul nostru artistic”, punctează Vladimir și Valeria.

#gallery-2 { margin: auto; } #gallery-2 .gallery-item { float: left; margin-top: 10px; text-align: center; width: 50%; } #gallery-2 img { border: 2px solid #cfcfcf; } #gallery-2 .gallery-caption { margin-left: 0; } /* see gallery_shortcode() in wp-includes/media.php */

N-am putut să evităm și subiectul pandemiei, așa că tinerii ne-au povestit că primul gând de la începutul carantinei a fost unul foarte trist, au crezut că vor simți un declin al afacerii și al muncii lor, însă dânșii povestesc că sunt foarte recunoscători clienților pentru entuziasmul lor și că grație lor și-au perfecționat abilitățile, au livrat cu bucurie mai multe comenzi pe zi, au făcut consultări online, au desenat schițe și au selectat pietre, totul prin intermediul internetului.

De aceea, dacă doriți să intrați în posesia unor bijuterii deosebite, individuale și specifice caracterului propriu, nu ezitați să le lăsați un mesaj bijutierilor pe pagina lor de Instagram, pe Facebook sau la numărul de telefon +373 69 266 170!

Preluat de la: diez.md