pixel.png

Ai remarcat la copilul tău diagnosticat cu ADHD că se zvârcoleşte şi se întoarce pe toate părţile, de-a lungul nopţii? Iată ce spun specialiştii despre tulburările de somn şi legătura dintre acestea şi ADHD, la copii.

Specialiştii spun că, într-adevăr, nu orice copil cu ADHD are probleme de somn, însă aceasta este totuşi o situaţie despre care părinţii trebuie să ştie că ar putea apărea. Într-un studiu recent s-a descoperit faptul că aproximativ jumătate dintre părinţi au declarat că micuţii lor diagnosticaţi cu ADHD au avut dificultăţi de adormire. Părinţii au raportat că cei mici s-au simţit obosiţi la trezire, au avut coşmaruri sau alte tulburări de somn, cum ar fi apneea sau sindromul picioarelor neliniştite. Un alt studiu care a implicat copii cu ADHD a descoperit că aceştia au avut un somn mai puţin odihnitor, dificultăţi de a se trezi dimineaţa şi un nivel mai ridicat de somnolenţă în timpul zilei.

Amigdalele mari şi adenoidele pot bloca parţial calea aeriană noaptea. Acest lucru poate provoca sforăit şi tulburări de somn. Un somn care nu este odihnitor poate duce la probleme de atenţie a doua zi. Într-un studiu efectuat asupra unui eşantion de copii cu vârste cuprinse între 5 şi 7 ani, sforăitul a fost observat mai frecvent în rândul copiilor cu ADHD, spre deosebire de ceilalţi copii. Într-un alt studiu, copiii care sforăiau aveau aproape de două ori mai multe şanse decât ceilalţi să aibă ADHD. Cu toate acestea, niciun studiu nu dovedeşte că sforăitul a provocat ADHD.

Copiii care sforăie tind să obţină un scor mai slab la testele de atenţie, abilităţi de limbaj şi inteligenţă generală. Unele studii au arătat că scoaterea amigdalelor şi adenoidelor poate duce la un somn mai bun şi la un comportament îmbunătăţit, fără a fi nevoie de medicamente.

<!– Pro Tv, în alertă! „Adevărul se va afla”. Răzbunare cruntă promisă de o vedetă–> CITESTE PE EVZ.RO: Pro Tv, în alertă! „Adevărul se va afla”. Răzbunare…
<!– Bilanţ COVID-19, 27 august! Nou record negativ pentru România. Explozie de noi cazuri depistate–> CITESTE PE CAPITAL.RO: Bilanţ COVID-19, 27 august! Nou record negativ pentru…

Sindromul picioarelor neliniştite

Studiile arată o legătură între tulburarările de somn, ADHD şi sindromul picioarelor neliniştite. Sindromul picioarelor neliniştite presupune cauzarea unei senzaţii înfiorătoare la nivelul picioarelor şi uneori la nivelul braţelor. Această senzaţie creează o dorinţă irezistibilă de mişcare. Sindromul picioarelor neliniştite determină perturbarea somnului şi, implicit, somnolenţa pe timpul zilei Persoanele cu sindromul picioarelor neliniştite şi tulburări de somn aferente pot deveni mai neatente sau pot manifesta hiperactivitate – aceste simptome încadrându-se de asemenea în spectrul ADHD. Unii cercetători cred că persoanele cu sindromul picioarelor neliniştite şi unele persoane cu ADHD pot avea o problemă comună legată de nivelul de dopamină chimică. Cu toate acestea, nu toată lumea cu ADHD are sindromul picioarelor neliniştite.

Apneea de somn

Persoanele cu apnee de somn au scurte episoade în care încetează să respire, deşi nu conştientizează acest lucru. Aceste episoade se pot întâmpla frecvent pe parcursul nopţii. Amigdalele mari şi adenoizii sunt cauzele cele mai frecvente ale apneei în somn la copii, dar obezitatea şi alergiile cronice pot fi, de asemenea, o cauză relevantă.

Ca şi în cazul adulţilor, copiii cu apnee în somn vor fi obosiţi în timpul zilei. Pot avea probleme de concentrare şi pot avea şi alte simptome legate de lipsa somnului, ca de exemplu, iritabilitatea. Apneea de somn la copii este tratabilă. Medicul pediatru sau un specialist ORL pot determina dacă amigdalele copilului sunt suficient de mari pentru a bloca căile respiratorii şi a provoca apnee în somn. Chirurgia este un tratament la alegere pentru copiii cu amigdalele şi adenoidele mărite, însă există şi alte tratamente disponibile.

 

Sfaturi pentru un somn mai liniştit

Fii consecvent: menţine o rutină constantă, zilnică, cu ore specifice de somn, ore de veghe, mese şi ore de petrecut timp în familie.

Elimină sursele de zgomot şi de lumină pe timpul nopţii, din camera copilului, pentru a se putea odihni bine!

Adoptă regula „fără cofeină”: atenţie la cofeina ascunsă din dieta copilului tău!

Evită medicamentele pentru somn: dacă medicamentele sunt absolut necesare, discută mai întâi cu medicul copilului.

Ia în considerare problemele medicale: alergiile, astmul sau afecţiunile care provoacă durere şi disconfort, în general, pot perturba somnul.

Dacă micuţul sforăie puternic şi / sau are probleme cu întreruperea respiraţiei pe timp de noapte, consultă medicul.

Fă-i copilului tău o baie caldă înainte de culcare. După ce îl scoţi din baie, menţine temperatura din dormitorul său răcoroasă.

Evită să îl laşi la televizor sau jocuri video violente înainte de culcare. Este prea stimulant.

Ţine cont că tulburările de somn pot fi şi un simptom al anxietăţii sau al depresiei!

Preluat de la: csid.ro