1597327.jpg
Maestrul Ion Druță, autorul celebrelor lucrărilor despre dor, neam, pământ și limbă celebrează astăzi cea de-a 92-a aniversare.

Născut pe 3 septembrie 1928 în satul Horodiște, în prezent raionul Dondușeni, Druță a devenit cunoscut și apreciat de cititori grație lucrărilor sale despre ținutul românesc, despre aerul viu de la țară, despre omenie, dor și dragoste de neam.

A lucrat la ziarele „Țăranul sovietic”, „Moldova socialistă” şi la revista „Femeia Moldovei”. Primul volum de schițe și nuvele – „La noi în sat” – au apărut în anul 1953, după care au urmat alte lucrări de proză scurtă, precum și romanele „Frunze de dor”, „Povara bunătății noastre”, „Horodiște”.

În acest context, împărtășim cu voi câteva gânduri extrase din romanele autorului

# „Vai, visele celea ale tinereții, visele primei iubiri, cum vin ele, ca apele de primăvară și te fură, și te învăluie, și te duc la adânc, atât de adânc, încât, la un moment dat, ele devin esența vieții tale, și dacă ți s-ar cere: visele sau viața, ești gata să declari – de-mi luați visele, luați-mi și viața…” („Frunze de dor”)
# „Și iară revenim la mama, la acest cuvânt frumos, rotund, pe care noi mai mult îl cântăm decât îl rostim, și uneori ni se pare că tot ce-a fost mai frumos și mai măreț plăsmuit în fașa limbii noastre e legat de acest cuvânt.” („Horodiște”)
# „Zadarnice erau toate. Sufletul și mintea, ca doi catâri nărăvași – când unul se oprește, nici celălalt nu vrea să tragă. Iar sufletul, vai, sărmanul lui suflet, stătea zgribulit sub șiroaiele ploii de dăunăzi. Iar ploaia turna cu găleata și tot venea pe-o coastă de deal, o apă tulbure și mare. De mii de ori a tot încercat el s-o treacă, dar cei doi catâri stăteau morţiș locului și nici înainte, nici înapoi. („Clopotnița”)
#
„O sanie – atâta îi trebuie omului și iar e om. Numai să-i faci o sanie pe care au visat-o toți lemnarii de pe lume câți au fost, o sanie pentru care și cel de sama ta ți-ar zice bade; o sanie care ar plânge după drum și drumul după dânsa.” („Sania”)
#
„Atunci când trăiau cocostârci pe casele noastre, erau și ei suflet din sufletul nostru, și când venea toamna, îi petreceam, ne duceam și noi cu sufletul până hăt departe, prin țările calde. Iarna tânjeam fără dânșii, spre primăvară începea a ne suge ochii depărtarea, și când se întorceau era o mare sărbătoare, pentru că împreună cu dânșii se întorceau și sufletele noastre zbuciumate.” („Păsările tinereții noastre”)

În anul 1969, se stabilește cu traiul la Moscova, publicând și în limba rusă mai multe volume de proză, eseistică și dramaturgie. Din 1987, Ion Druță este președinte de onoare al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, post în care a fost ales unanim la Adunarea Generală a scriitorilor. Este decorat cu mai multe ordine și medalii, deține titlul de Scriitor al Poporului.

De menționat este faptul că la inițiativa lui Ion Druță, în anul 2004, lângă Soroca, este înălțat monumentul Poetului Anonim, numit „Lumânarea Recunoștinței”.

Totodată, astăzi, BNM a publicat Monedă comemorativă din seria „Personalități”, dedicată lui Ion Druță.

Preluat de la: diez.md