pixel.png

Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, la nivel european, între 20-90% dintre copii au carii dentare. Astfel, în jurul vârstei de 12 ani, unii dintre copiii europeni prezintă deja, în medie, 0,5 dinţi afectaţi de carii dentare, în timp ce alţii au 3,5 dinţi cariaţi. În acelaţi timp, cea mai mică prevalenţă a cariilor la copiii europeni d.e 6 ani este de 17%, iar cea mai mare este de 94%, mai arată datele OMS. Venitul, educaţia, genul, vârsta, etnia, ocupaţia sunt câteva dintre variabilele care au fost luate în calcul. La capitolul sănătăţii orale, ţările din regiunea de nord şi de vest a Europei stau cel mai bine, 50-79% dintre copiii de 5-6 ani având dinţii perfect sănătoşi, fără nicio carie, arată datele OMS.

România însă, se află printre ţările europene în care mai puţin de 50% dintre copiii de 5-6 ani au dinţii sănătoşi. Din păcate, nu se poate vorbi la nivel naţional despre o abundenţă în ceea ce priveşte cifrele statistice relevante asupra situaţiei sănătăţii orale a copiilor sau adulţilor. În acest sens, o cercetare realizată de Ortho Institute, la nivel de clinică, a evidenţiat că 8 din 10 copii români consultaţi la vârsta de 7 ani au nevoie de aparat dentar. Mai mult decât atât, 90% dintre copiii care au nevoie de aparat dentar, merg tardiv la specialistul ortodont şi tot 90% dintre cei mici care ajung în clinică au dinţii distruşi de carii, triplu faţă de numărul celor care au probleme similare din ţările vestice ale Europei.

Chiar şi adulţii experimentează cariile dentare, în proporţie de aproximativ 100%, informează specialiştii. În cazul persoanelor adulte, prevalenţa variază, de la 5% la 51%, în funcţie de fiecare ţară în parte, arată Organizaţia Mondială a Sănătăţii.

<!–

Formul de quiz

–>

”Demersul nostru este unul foarte complex în ceea ce priveşte sănătatea orală, în special pentru că ne dorim ca populaţia să ştie că problemele dinţilor se află în strânsă legătură cu starea generală de sănătate a unei persoane. Bolile dentare pot fi prevenite, iar ortodonţia, ca disciplina, joacă un rol-cheie în acest proces. Totodată, ne dorim ca şi experţii să acorde prioritate informării pacienţilor. Populaţia trebuie să ştie că problemele de sănătate orală pot ajunge să fie legate de afecţiuni precum cele cardiace, diabetul, artrita reumatoidă, dar nu numai, precum şi dieta, zahărul, tutunul, consumul de alcool, igiena deficitară şi chiar dinţii îngrămădiţi- toate acestea influenţează sănătatea orală, pot fi factori de risc în apariţia altor boli grave, ori chiar semne ale unor astfel de boli”, explică Dr. Ela Bănică, medic specialist în ortodonţie şi ortopedie dento-facială.

Pentru că educaţia populaţiei în privinţa sănătăţii orale este foarte importantă, dacă s-ar face mai des controalele de rutină, sănătatea orală s-ar îmbunătăţi şi multe dintre problemele dinţilor ar putea fi prevenite. Un Eurobarometru special publicat în 2010 arată că, la momentul respectiv, doar 34% dintre românii intervievaţi au mers la medicul specialist în sănătate orală, în ultimul an. În ceea ce priveşte motivul ultimei vizite efectuate, 40% dintre respondenţii români au apelat la ajutor pentru un tratament de urgenţă.

”Publicul trebuie să privească sănătatea orală globală, prin înţelegerea relaţiei cauză-efect. Oricând nişte dinţi aliniaţi prost sau strâmb pot favoriza apariţia cariilor, de exemplu. Când privim statisticile legate de problema cariilor, este necesar să le înţelegem din toate perspectivele pentru că, iată, lucrurile sunt conectate. Toate acestea sunt informaţii esenţiale pentru populaţie, iar aduţii au nevoie să ştie că, atât ei cât şi copiii lor, trebuie să meargă periodic la control de specialitate, inclusiv ortodontic, astfel încât orice afecţiune minoră să fie abordată la timp”, explică Dr. Ela Bănică.

Boala paradontală, o problem reală

Potrivit OMS, boala paradontală severă afectează între 5-20% dintre adulţii cu vârstă mijlocie, respectiv 35-44 de ani, din Europa, şi până la 40% dintre persoanele mai în vârstă, de 56-74 de ani.

Federaţia Europeană de Periodontologie arată că boala paradontală severă este cauzată de bacteriile acumulate sub formă de placă bacteriană şi nu este de mirare că dinţii strâmbi, înghesuiţi sunt mult mai greu accesibili, făcând igiena corespunzătoare un proces dificil. Deopotrivă cariile dentare cât şi boala paradontală severă sunt factorii majori în pierderea dinţilor, din acest motiv 30% dintre europeni de 65-74 de ani nu mai au dinţi naturali, ceea ce le scade semnificativ calitatea vieţii, mai precizează datele.

Deşi boala paradontală nu se încadrează în boli transmisibile, bacteriile care iniţiază boala pot să migreze de la persoană la alta, arată Federaţia Europeană de Periodontologie. Aceeaşi sursă aminteşte că semnele bolii paradontale pot fi văzute, în unele cazuri, şi ca semne ale malnutriţiei sau ale unei boli cronice transmisibile precum diabetul de tip 3, motiv pentru care sunt esenţiale vizita la cabinetul medicului şi sfatul specialistului.

Preluat de la: csid.ro